Introducere in programele de asistenta a angajatilor EAP (employees
assistanece programs)
Îmbunătăţirea stării de sănătate a angajaţilor şi dezvoltarea business-ului/organizaţiei
Indiferent dacă faceţi parte dintr-o corporaţie multinaţională, naţională sau dacă sunteţi managerul unei afaceri mici, când este vorba despre productivitate sau competitivitate, vă confruntaţi cu aceleaşi dificultăţi/provocări: cum să atrageţi şi să reţineţi cei mai buni oameni; cum să diminuaţi absenteismul; ce să faceţi cu angajaţii care nu mai pot performa la maxim; cum să creşteţi profitul; cum să deveniţi un
competitor puternic pe piaţă.
Pentru a reuşi într-o economie globalizată, competitivă fiecare organizaţie trebuie să se asigure că angajaţii ei muncesc la standardele maxime de performanţă şi productivitate.
Unele dintre cele mai frecvente aspecte cu care ne confruntăm atunci când ne gândim la performanţa în muncă a angajaţilor privesc:
- factorii care afectează performanţa angajaţilor;
- cum putem controla aceşti factori pentru a creşte productivitatea/performanţa angajaţilor;
- cum putem obţine performanţă sustenabilă a angajaţilor în muncă;
Un studiu 1 asupra productivităţii şi profitabilităţii, a pus în evidenţă faptul că organizaţiile nu sunt pe atât de profitabile pe cât ar putea fi. 53% dintre CEO care au participat la studiu şi 52% dintre angajaţi sunt de acord asupra acestui lucru.
Studiile de specialitate arată indică mai mulţi factori care contribuie la deficitul în profitabilitatea organizaţiilor. Dintre aceşti factori amintim:
- lipsa programelor eficiente de training (răspunde de 39%-48% din pierderea profitabilităţii);
- strategii de management deficitare (răspund de 42%-59% din pierderea profitabilităţii);
- probleme de sănătate fizică, emoţională, stress, epuizare psihică (răspund de 66%-71% din
pierderea profitabilităţii).
O perioadă lungă de timp, atenţia cercetărilor şi politicilor organizaţionale a fost centrată asupra factorilor şi pierderilor de profitabilitate, precum şi asupra lipsei tehnologiei necesare, lipsei strategiilor eficiente de marketing.
Noile cercetări atrag atenţia asupra cauzelor „ascunse” ale pierderilor de profitabilitate. Una dintre aceste cauze ascunse este starea precară de sănătate a angajaţilor.
Această stare este factorul cu impactul nagativ cel mai mare asupra rezultatelor organizaţiei. Oamenii se implică zilnic în diferite activităţi de muncă, plătită sau neplătită.
Pentru realizarea acestora, principala resursă este sănătatea. Dacă angajaţii sunt deprimaţi sau nu se simt bine, preferă să amâne activităţi pe care le au de făcut, să delege sau chiar să evite realizarea sarcinilor.
La locul se muncă starea de sănătate a angajaţilor are efecte asupra performanţei acestora, atât directe (prin imposibilitate de a veni la muncă, absenteism) cât şi indirecte (prin ceea ce se numeşte „prezenteism”).
Prezenteismul este un concept nou, care permite investigarea cauzelor care conduc la pierderi pentru companie şi la scăderea productivităţii.
Prezenteismul este evaluat prin înregistrarea numărului de ore în care realizarea activităţilor de muncă este afectată de starea de sănătate (starea de sănătate a interferat cu capacitatea de concentrare, interacţiunea cu colegii, clienţii etc.) .
Dacă un angajat este prezent la locul de muncă, nu înseamnă în mod necesar că este şi productiv. Un studiu publicat în Journal of the American Medical Association, arată că în Statele Unite, angajatorii pierd mai mult de $60 miliarde pe an deoarece angajaţii nu sunt pe atât de productivi pe cât ar putea fi.
Prezenteismul se exprimă prin diferite comportamente ale angajaţilor. Prima categorie de comportamente este reprezentată de munca excesivă, numărul de ore suplimentare de muncă.
Orele de muncă peste program sunt adesea un simptom al prezenteismului, adică a faptului că în timpul orelor de program angajaţii nu pot lucra cu randament maxim.
A doua categorie de comportamente este reprezentată de prezenţa oamenilor la muncă, în ciuda faptului că nu pot avea performanţa pe care o au de obicei, din diferite motive (stress, stări emoţionale speciale, boli sau simptome somatice inconfortabile: dureri de cap, stomac, spate).
Work and Health Interview, Health and Work Performance Questionnaire sunt intrumente de evaluare care permit identificarea timpului de muncă neproductiv (lost productive time) datorat absenteismului şi prezenteismului.
Zilele de muncă pierdute din cauza orelor de prezenteism sau a celor de absenteism reprezintă totalul timpului de muncă neproductiv. Acest timp de muncă neproductiv generează costuri enorme pentru companie.
Studiile Stewart, W., F. , Cost Of Lost Productive Work Time Among US Workers, JAMA, 289: 3135- 44, care au investigat pierderile în productivitate ca urmare a stării de sănătate a angajaţilor arată că 86% din totalul timpului de muncă neproductiv este datorat prezenteismului.
Costurile organizaţiei se ridică însă dacă se ţine cont de faptul că prezenteismul, spre deosebire de absenteism, implică remunerarea angajatului pe acea perioadă şi creşterea ratei erorilor în sarcinile de muncă.
TIMP DE MUNCĂ NEPRODUCTIV = ORE DE ABSENTEISM + ORE DE PREZENTEISM
Ca urmare, menţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a angajaţilor reprezintă condiţii necesare pentru performanţa sustenabilă în muncă şi profitabilitatea companiei.
Cercetările recente 7 arată că politicile organizaţionale care au ca obiectiv creşterea productivităţii integrează strategii de sănătate ocupaţională care se refera la programe de asistenta a angajatilor EAP (employees assistance programs).
Dacă companiile sunt interesate să facă investiţiile necesare pentru productivitatea şi competitivitatea organizaţiei, atunci sănătatea angajaţilor reprezintă un domeniu de investiţii care asigură reducerea costurilor şi creşterea rentabilităţii angajaţilor
Performanţă sustenabilă şi Programe de asistenta angajatilor EAP (employees assistenece programs)
Relaţia între muncă şi sănătate este foarte puternică.
Numeroase studii ca Luthans, F, 2002, The Need For and The Meaning of Positive Organizational Behavior, Journal of Organizational Behavior, 23 (6), 695-706, au pus în evidenţă efectele pozitive ale muncii asupra sănătăţii: munca ne organizează programul, ne oferă un status social, creşte sentimentul de autoeficacitate şi stimă de sine, ne permite să ne dezvoltăm o reţea socială pe care o putem accesa şi pentru a răspunde nevoilor din viaţa personală.
În acelaşi timp însă, munca ne afectează negativ starea de sănătate.
Cele mai riguroase cercetări s-au centrat pe efectele stresului de la locul de muncă asupra performanţei
angajaţilor: National Institute for Occupational Safety and Health, Quik, J., C, Preventive Stress Mangement in Organizations, DC: APA Books.
Stresul datorat suprasolicitărilor, lipsei autonomiei şi controlului, conflictelor de rol, rolurilor ambigue, relaţiile interpersonale tensionate între colegi, angajaţi şi superiori, lipsei susţinerii angajaţilor, existenţei unor politici organizaţionale formale/informale inechitabile, are consecinţe asupra sănătăţii angajaţilor.
În raport cu performanţa sustenabilă în muncă, sănătatea angajaţilor este privită ca o stare complexă de sănătate fizică, emoţională şi socială World Health Organization.
Aceste studii au evidenţiat că mediul de muncă, prin factorii enumeraţi, afectează sănătatea emoţională şi socială a angajaţilor generând: stări depresive, de iritabilitate, îngrijorări continue, tulburări de somn, consum exagerat de tutun, cafea, alcool, somatizări (dureri de cap şi spate, tensiune musculară).
Deteriorarea sănătăţii emoţionale a angajaţilor conduce la scăderea performanţei acestora, în special ca urmare a dificultăţilor de concentrare, de luare de decizii, de comunicare asertivă, prezenteism, oboseală cronică, dificultăţi în munca în echipă şi în gestionarea relaţiilor cu colegii.
În ceea ce priveşte sănătatea fizică a angajaţilor aceasta este direct afectată de specificul mediului de muncă, şi anume de: noxe, necesitatea menţinerii aceleiaşi poziţii o perioadă îndelungată de timp, ridicare de greutăţi mari, munca în mediu riscant (fire de înaltă tensiune, risc de prăbuşiri de materiale), ture de noapte, zgomot permanent, lipsa pauzelor de masă.
Aceşti factori fizici cresc riscul dezvoltării unor boli somatice de către angajaţi, boli care sunt specifice postului/locului de muncă, de tipul: afecţiuni ale aparatului respirator, auditiv, vizual, afecţiuni musculoscheletale (ex. mialgie trapezoidă), astm, ulcer,
boli cardiovasculare conform Institution of Safety and Health.
Deteriorarea sănătăţii fizice a angajaţilor conduce la scăderea productivităţii acestora şi implicit a profitabilăţii companiei, ca urmare a absenteismului datorat concediilor medicale, fluctuaţiei de personal, accidentelor de muncă, precum şi erorilor în realizarea sarcinilor.
Mediul de muncă afectează sănătea angajaţilor şi eficienţa organizaţiei ca urmare a legăturii complexe dintre sănătatea fizică, socială, emoţională a angajaţilor şi performanţa acestora în muncă.
De exemplu, relaţiile tensionate cu care un angajat se confruntă la locul de muncă conduc, în anumite situaţii, la: stare de furie şi iritabilitate (sănătatea emoţională este afectată), care la rândul ei poate conduce la creşterea consumului de tutun, alcool sau consum exagerat de alimente (comportamente nesănătoase), care creşte riscul bolilor coronariene (sănătatea fizică este afectată), ceea ce la nivel organizaţiei se exprimă în creşterea prezenteismului datorat stării emoţionale, comportamentale şi creştera absenteismului datorat condiţiei medicale (productivitatea companiei este afectată).
Estimarea costurilor organizaţiei datorate deteriorării stării de sănătate a angajaţilor a intensificat analiza mecanismelor prin care locul de muncă afectează sănătatea angajaţilor.
Rezultatele acestor cercetări au condus la dezvoltarea de programe de EAP, Kelloway, E., K. & Day, A., L., Building Healthy Workplaces: What We Know So Far, Canadian Journal of Behaviour Science.
Aceste programe reprezintă strategii de management şi politici organizaţionale care, centrate pe angajaţi sau pe mediul de muncă, vizează dezvoltarea unui mediu sănătos de muncă care să stimuleze şi să susţină performanţa angajaţilor.
Când avem nevoie de programe de EAP?
O decizie bună de management se bazează pe informaţii relevante. Indicatorii relevanţi se referă la:
- neglijarea de către angajaţi a responsabilităţilor postului
- gestionarea ineficientă a timpului de muncă de către angajaţi
- amânarea sarcinilor de către angajaţi
- depăşirea sistematică a termenelor limit
- erori sau accidente în sarcinile de muncă
- pauze prelungite in timpul programului
- conflicte interpersonale
- comunicare defectuoasă
- hărţuire/agresivitate la locul de muncă
- lipsa interesului, a implicării şi centrării pe rezolvarea de probleme
- clienţi nesatisfăcuţi
- productivitate scăzută (angajatul are un randament sub cel normal)
Aceşti indicatori semnalizează deteriorarea sănătăţii fizice, emoţionale, sociale a angajaţilor. Pentru aceste situaţii este recomandată implementarea de programe de EAP.
Programele EAP si diferentele de gen
Starea de sănătate a angaţajilor este diferită datorită multor elemente personale si de context, precum si datorită diferenţelor de gen.
Diferenţele de gen influenţează performanţa angajaţilor, afectând diferit comportamentele lor sănătoase (de protejare a sănătăţii), de risc şi starea lor de starea de sănătate.
Normele socio-culturale care reglementează în mod diferit comportamentele sănătoase şi de risc la femei şi la bărbaţi se numesc norme socio-culturale de gen.
Aceste norme limitează dezvoltarea anumitor comportamente sănătoase la femei şi la bărbaţi, ca de exemplu: căutarea suportului social, autoreglarea emoţională, practicarea exerciţiului fizic, manifestarea furiei etc.
De aceea, programele de EAP adresate angajaţilor trebuie să ţină cont de normele socio-culturale de gen şi să integreze dimensiunea de gen. Introducerea dimensiunii de gen creşte considerabil eficienţa programelor de EAP pentru că permite flexibilizarea normelor socio-culturale de gen în scopul dezvoltării relaţiilor sociale sănătoase, a abilităţii de autoreglare (control emoţional, decizie, rezolvare de probleme, analiză critică) şi stilului de viaţă sănătos.