Cu angajatul la psiholog

Cu angajatul la psiholog

Dezvolarea economică şi globalizarea pieţii muncii afectează în primul rând starea psihică şi productivitatea angajaţilor prin stresul pe care îl cauzează. De asemenea, restructurările cauzate de criza economică nu îi afectează doar pe cei concediaţi, ci şi pe cei care rămân în continuare în companie, care pot suferi de autoînvinuire şi de scăderea încrederii în angajator. În acest sens, organizaţiilor li se recomandă luarea de măsuri pentru minimalizarea şi combaterea acestor efecte. Printre soluţiile cele mai accesibile la aceste probleme se numară coaching-ul, psihoterapia sau consilierea psihologică pentru angajaţi precum şi comunicarea eficientă a mesajelor interne.

Sănătatea psihică, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este o „stare de bine” în care individul:

• este conştient de propriile abilităţi;
• poate face faţă stresului normal din viaţă;
• poate lucra productiv;
• îşi poate aduce contribuţia faţă de comunitate;

În majoritatea statelor membre UE, rata absenteismului, a şomajului şi prestaţiile de handicap pe termen lung datorate stresului la locul de muncă şi problemelor de sănătate psihică sunt în creştere. De altfel, se estimează că depresia va fi în curând principala cauză de concediu medical în Europa. Consecinţele sănătăţii psihice precare au fost asociate multor altor efecte negative pentru organizaţii, cum ar fi diminuarea nivelurilor de performanţă şi productivitate ale angajaţilor, scăderea motivaţiei şi nivelul ridicat de fluctuaţie a personalului.

Angajatorii europeni au obligaţia, prin lege, să gestioneze toate tipurile de riscuri pentru sănătatea şi securitatea angajaţilor, inclusiv cele pentru sănătatea psihică a acestora. O promovare optimă a sănătăţii psihice trebuie să cuprindă atât gestionarea riscurilor cât şi promovarea sănătăţii. Investirea în sănătatea psihică a angajaţilor aduce numeroase beneficii organizaţiilor, cum ar fi creşterea performanţei şi a productivităţii precum şi îmbunătăţirea reputaţiei şi a imaginii unei companii.

Printre factorii care protejează sănătatea psihică la locul de muncă se numară:

• sprijinul social;
• sentimentul de incluziune şi muncă semnificativă;
• aflarea sensului propriei activităţi;
• capacitatea de a decide asupra unui plan de acţiune în timpul lucrului;
• capacitatea de organizare a muncii în funcţie de ritmul propriu;

Ce cred românii?

În perioada iunie – august 2011, în cadrul unui proiect european, a fost derulat un studiu, la nivel naţional, în vederea observării perspectivelor de colaborare ale organizaţiilor cu psihologi. Rezultatele studiului, la care au participat 223 de ONG-uri, companii şi organizaţii din domeniul educaţiei şi sănătăţii, indică faptul că majoritatea organizaţiilor respondente, respectiv 95.9%, se pronunţă în favoarea colaborării cu un psiholog. Referitor la relaţia contractuală pentru care respondenţii optează, studiul arată că 70% dintre ONG-uri şi 67% din organizaţiile din domeniul sănătăţii şi educaţiei preferă să-şi angajeze proprii psihologi. În schimb, în cazul companiilor cu mai puţin de 100 de angajaţi, acestea optează pentru psihologii – consultanţi, tendinţă ce se manifestă în 65% dintre aceste firme.

Acest studiu evidenţiază faptul că cea mai mare parte dintre cei chestionaţi consideră esenţială existenţa unui astfel de profesionist la nivelul organizaţiei lor. Serviciile psihologice considerate de bază, de către companii, în activitatea psihologului sunt:

• evaluarea psihologică;
• consiliere/suport psihologic;
• training şi instruire, la nivel individual şi de grup;
• consilierea managementului în evaluarea performanţei, motivarea, recompensarea, selecţia şi promovarea personalului;
• cercetarea cu privire la motivaţia şi angajamentul personalului faţă de organizaţie, mediul intern al organizaţiei, procesele interne de comunicare;

Un alt studiu, mai recent, desfăşurat în perioada ianuarie – iunie 2013, având ca respondenţi atât angajaţi din sectorul privat, cât şi din cel bugetar, demonstrează necesitatea serviciilor psihologice pentru angajaţi. Perioada prelungită de criză economică, creşterea presiunii managementului pentru obţinerea de rezultate şi teama angajaţilor de a fi concediaţi reprezintă factorii principali care duc la deteriorarea sănătăţii psihice a salariaţilor. Rezultatele studiului arată că mai mult de două treimi dintre angajaţi consideră că, în ultimii doi ani, înmulţirea activităţilor şi creşterea timpului petrecut la locul de muncă au avut ca efect un nivel mai ridicat de stres.

De altfel, stresul nu este singura problemă cu care se confruntă salariaţii români, managementul defectuos fiind o sursă importantă de violenţă psihică în cazul angajaţilor. În ceea ce priveşte violenţa psihică la locul de muncă, unul din zece participanţi la studiu a experimentat un atac de panică în momentul în care managerul l-a criticat în prezenţa colegilor, iar un sfert dintre angajaţii puşi într-o astfel de situaţie au trecut printr-o stare de anxietate.

Managerii şi directorii de resurse umane trebuie să reconsidere „starea de bine” a angajaţilor şi implicaţiile sănătăţii psihice în aceasta. De asemenea, consider că este esenţială conştientizarea necesităţii suportului psihologic în ceea ce priveşte salariaţii, precum şi efectele implementării acestui tip de servicii, benefice pentru toate nivelurile organizaţiei.